ProfesioniștiProf. univ.dr. ing. Cornel Furdui: lemnul emană căldură și induce o stare pozitivă

Șef de catedră cu numeroase cărți și articole publicate în reviste de specialitate. Expert tehnic acreditat, profesorul Cornel Furdui are numeroase colaborări cu companii care activează în industria lemnului.
Intarzia & Castor03.07.20191711 min
http://www.intarzia.ro/wp-content/uploads/2019/07/Prof.-Furdui-2.jpg

„Spre deosebire de beton și oțel, lemnul emană căldură și induce o stare pozitivă, ingrediente atât de necesare unui cămin”, afirmă prof. univ.dr. ing. Cornel Furdui, de la Catedra de Construcții Civile și Instalații din cadrul Facultății de Construcții Timișoara

Șef de catedră cu numeroase cărți și articole publicate în reviste de specialitate. Printre cele mai cunoscute, care au o mare aplicabilitate în industria lemnului, amintim: „Construcții din lemn. Materiale și elemente de calcul”. Expert tehnic acreditat, profesorul Cornel Furdui are numeroase colaborări cu companii care activează în industria lemnului.

– În ultimii ani, au apărut și în România tot felul de soluții în ce privește structurile de rezistență ale construcțiilor, fie ele cu destinație rezidențială, industrială sau comercială. Betonul și oțelul sunt cele mai utilizate, dar și lemnul în ultimul timp pare a fi o rezolvare care câștigă teren. În România, „prinde” moda cu structuri de rezistență din lemn?

– Răspunsul nu este chiar așa de simplu de dat și el comportă mai multe aspecte. Adevărul este că aceste soluții tehnice sunt încă destul de scumpe pentru beneficiarul obișnuit. În multe cazuri, avem și proasta tradiție că vrem ca să iasă cât mai ieftin. Însă un lucru cert este că lemnul, la modul generic, și structurile din lemn lamelat încleiat sunt de aproape două ori mai scumpe decât clasica soluție de beton sau chiar de construcție metalică. Iar asta poate fi deja un element care este luat în calcul foarte serios. Dar, oricum am întoarce lucrurile, costul este un factor care nu poate fi ignorat. Pe de altă parte, nu pot fi contestate nici avantajele pe care le conferă o structură de lemn. Lemnul este, ca să spun așa, mai călduros spre deosebire de beton sau metal, care dau o senzație de răceală. Acest fapt contează mai ales pentru spațiile rezidențiale. Din experiența mea, pot spune că la spațiile comerciale structurile de lemn au prins ceva mai bine decât la ansamblurile rezidențiale. Cel puțin până în momentul de față.

– Așadar, domnule profesor, ce soluție alegem: beton, oțel sau lemn?

– Sigur că fiecare dintre soluții are avantajele și dezavantajele sale. Nu cred că este cineva pe planeta asta care să nu vrea mai ieftin, mai bun și mai rezistent. Numai că în realitate nu se întâmplă așa. Fiecare variantă adoptată are plusurile și minusurile sale. Nu avem cazuri ideale. Până la urmă, orice material are condiționări și anumite limitări. Vom începe cu lemnul. Fiind un material organic, poros, ca orice material de acest gen, el lucrează în timp. În plus, comunică foarte bine cu exteriorul și, spre deosebire de celelalte, într-un timp foarte scurt. Desigur, în funcție de umiditatea mediului exterior, ca orice material poros, își face și el propriile reacții, se umflă, se contractă, dacă se usucă prea repede există pericolul fisurării. Lucru valabil și pentru lemnul condiționat, chiar dacă nu reacționează tot așa de rapid în timp. Așadar, un factor de risc major pentru lemn este umiditatea. Acolo unde se acumulează apă, pentru un timp mai îndelungat, într-un final vor rezulta și probleme. Dacă structura mai are și ciuperci, care pot sta inactive ani de zile, în anumite condiții, la un moment dat, toate vor „exploda”, adică vor face ravagii. Pe de altă parte, și structurile metalice sau cele de beton care sunt expuse la umiditate se degradează în timp. Apa, la structurile metalice, mai ales dacă stagnează, duce la rugină. La fel și la beton, fenomenele consecutive de îngheț-dezgheț produc exfolieri și, în final, conduc la compromiterea materialului. Practic, ansamblul de susținere nu-și mai îndeplinește rolul funcțional pentru care a fost creat și pus în operă. Concluzia este că orice tip de material am folosi, este esențială o bună întreținere în timpul utilizării. Cel mai bine este să se facă verificări periodice, nu doar atunci când degradarea este deja foarte vizibilă și a început să producă pagube importante. Tot mai des aud teoria că ne costă mult aceste verificări, precum și intervențiile, acolo unde se impun. Însă cheltuielile sunt sensibil mai mari, dacă nu întreținem și facem ce trebuie și, mai ales, când trebuie.

– Care ar fi ideea cu care trebuie să rămână publicul, fie el de specialitate, fie mai puțin avizat?

– În concluzie, aș spune că umiditatea este periculoasă pentru orice material, nu doar pentru lemn. Aș mai adăuga aici că și sporii diverselor ciuperci dăunătoare care se depun pe lemn și stau așa, în nelucrare ani de zile, vor acționa la un moment dat. Mai sunt și larvele care pot fi în interiorul materialului lemnos și care, la fel, pot sta inactive ani de zile. Dar dacă se fac verificările și întreținerile la timp, aceste neplăceri pot fi evitate în cea mai mare parte și cu costuri sensibil mai mici.

– Una dintre companiile cu mare experiență în domeniul construcțiilor folosind lemnul lamelat încleiat este și Tehnica Schweiz. Cum a fost experiența dumneavoastră cu firma din Voiteg?

– Cu ei am avut, mai mulți ani, o colaborare foarte bună. Am realizat proiectarea unor elemente, dar și verificare. Avem relații foarte bune și acum, doar că intercațiunea cu ei este mai rară, deoarece și profilul nostru s-a schimbat. La acest moment facem doar expertiză și verificare de proiecte. Pe de altă parte, și cei de la Technica Schweiz au dezvoltat și un atelier de cercetare-proiectare, semn că au atins un anumit nivel performanță, dar și o maturitate a afacerii în sine. Au și o serie de realizări foarte frumoase din punct de estetic, dar și foarte ingenioase ca soluție tehnică. Un astfel de exemplu este mallul din Calea Șagului, care la etaj are o structură din grinzi lamelate încleiate. Au făcut și un fel de luminatoare cu o deschidere generoasă de peste 20 de metri.

 

Text și foto: Gabriel Constantinescu

 

Citiți articolul complet în revista Intarzia 257/2019 și abonați-vă aici

 

 

 

 

 

 

Intarzia & Castor

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Site în construcție

www.intarzia.ro este sub rebranduire, această pagină fiind o versiune de prezentare, motiv pentru care dacă întâmpinați dificultăți sau întâlniți nereguli, vom aprecia sesizările și sugestiile voastre.

Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare!

Înscrie-te la newsletter INTARZIA

Completează mai jos.