În-atelierDe la o joacă de adult la un atelier de creație 3D Prints

Doi tineri ingineri din Brașov, pasionați de design și de modelarea 3D, vor să-și pună creativitatea la încercare și să prindă valul afacerilor în domeniul imprimării 3D.
Intarzia & Castor29.04.2020107322 min
https://www.intarzia.ro/wp-content/uploads/2020/04/razvan-paraschiv-si-laurentiu-tomoiu.jpg

 

Și-au cumpărat o imprimantă de Blackfriday și au realizat deja câteva obiecte de pus în portofoliu. Dar mai au câțiva pași de făcut pentru a-și pune în aplicare toate ideile îndrăznețe ce pot prinde viață cu această tehnologie a viitorului.

Cei doi ingineri vor să-și deschidă un atelier specializat în această tehnologie și au o strategie bine pusă la punct. Și-au înființat firma în martie, în iunie vor avea și un site funcțional cu rol de magazin on-line, iar de la anul vor aplica pentru fonduri europene. Au planuri mari și, deși fac asta în timpul liber, după teminarea orelor de muncă, sunt încrezători în ideea lor și, mai ales, în tehnologie.

Principiul funcționării acestei imprimante 3D: Un extruder legat de 2 axe stânga-dreapta și față-spate face conturul cu PLA semilichid și urcă, strat după strat. Materialul vine sub formă de rolă subțire, iar temperatura și grosimea pot fi controlate.

 

Dar cine sunt ei? Răzvan Paraschiv și Laurențiu Tomoiu sunt Steve Jobs și Steve Wozniak ai generației lor. Cei doi prieteni, în vârstă de 30 de ani, respectiv 28, sunt și colegi de muncă. Nu inventează noi calculatoare, dar vor să revoluționeze designul. Deși lucrează full-time ca ingineri proiectanți la o companie din Brașov unde desenează mașini de sudură pentru piața auto, ei simt că pot mai mult de atât. Răzvan a absolvit cursurile Facultății de Ingineria Lemnului din cadrul Universității Transilvania din Brașov, iar apoi a urmat, tot aici, masterul în Eco Design de Mobilier. Laurențiu este inginer chimist, licențiat al Facultății de Design de Produs și Mediu, din cadrul aceleiași Universități. Se cunosc de doar patru ani, dar nu au nevoie de o prietenie de-o viață pentru a construi împreună. Îi leagă un istoric comun. Amândoi au plecat din Brașov căutând oportunități de lucru mai atractive, dar amândoi au ales să se întoarcă acasă. După terminarea studiilor, Laurențiu s-a dus în Danemarca unde a lucrat doi ani. Cu diploma în mână, să fii necalificat într-o țară străină? „Lucram cu oameni nu prea educați și ieșeam în față nu doar ca nivel de pregătire, ci și ca seriozitate. Manipulam marfă în diverse locuri, eram angajat într-o firmă care plasa forță de muncă. Salariul era bun, ca să fac o medie, în trei zile a câte opt ore câștigam de două ori mai bine ca acum – iar aici am și studii superioare, și vechime de trei ani ca inginer”, explică tânărul. Cu toate acestea, dorul de țară, de părinți și de toți ai lui l-a adus acasă. „Sunt patriot și îmi plac munții, natura. Danemarca e o țară plată, ai puțin spațiu să te plimbi, dar oamenii sunt foarte civilizați și încrezători. Am văzut doi cetățeni care au făcut accident și s-au dat jos din mașină și au început să râdă, nu să se ia la bătaie. A fost frumos, dar erau joburi rezervate mai mult pentru danezi sau ingineri cu experiență”, mai argumentează el.

Răzvan Paraschiv a absolvit Facultatea de Ingineria Lemnului în Brașov și lucrează full-time ca inginer proiectant

 

Și Răzvan a fost tentat să plece din Brașov în căutarea unei șanse mai bune. După terminarea studiilor a lucrat la un magazin de bricolaj unde se ocupa de amenajare 3D pentru băi, dar cum românii nu prea plăteau pentru astfel de proiecte, Răzvan era mai mult un consultant de vânzări. Apoi o perioadă a lucrat ca inginer proiectant la o firmă ce activa în domeniul sticlei securizate, dar când a găsit o oportunitate să facă proiectare de mobilier, s-a mutat la Sibiu. Nu a putut sta prea mult timp departe de familie, așa că a revenit la Brașov, la ai lui, și l-a cunoscut pe Laurențiu, asociatul său.

 

O idee la cafeaua de dimineață

 

Cum a început totul? „Într-o zi la muncă, am ieșit dimineața la o cafea și m-a întrebat Răzvan dacă vreau să facem o afacere cu imprimarea 3D. Mi-a zis: Hai să ne luăm împreună o imprimantă! Și ne-am luat”, povestește Laurențiu râzând. „Mă uitam pe YouTube întruna la oameni care aveau imprimantă 3D și făceau review-uri. Mă pasiona subiectul! Știam doar că vreau și eu una”, explică Răzvan. „E o jucărie drăguță pentru un adult”, adaugă și Laurențiu râzând. Dar de ce tocmai imprimare 3D? „Suntem interesați de proiectare și e fain să și vezi în realitate ceea ce proiectezi pe calculator”, răspunde el scurt. „Experiența ne-a învățat că înseamnă mult să vezi 20 de mm pe foaie. Pe calculator dăm zoom, off-line nu putem. Vezi cum prinde viață ceea ce ai proiectat. Aici e procesul de producție dintr-o fabrică, dar la o scară mult mai mică, conceptul de mini factory – am văzut într-o zonă de 2 pe 2 m roboței care imprimă carcasă de telefon, piese”, completează și Răzvan. Deși în România este încă un concept relativ nou, imprimarea 3D există de mai multă vreme decât știu mulți, avându-și originile în anii ’80. Inventatorul ei, Chuck Hull, a descoperit în 1984 procesul de stereolitografie care folosește raze UV să solidifice rășina care creează obiecte 3D, strat după strat. Tehnologia are acum aplicații în medicină, educație, arhitectură, industria alimentară, auto și nu numai.  Există torturi comestibile, cărămizi și chiar case întregi imprimate 3D.   Mai mult decât atât, mașina folosită de agentul 007 în filmul James Bond, Skyfall, un Aston Martin DB5, a fost tipărită 3D.

 

Laurențiu Tomoiu este inginer chimist, dar îl pasionează designul și modelarea 3D

Curioși să o testeze, mulți își cumpără o astfel de imprimantă acasă unde fac tot felul de obiecte. „Am luat-o cu 1.600 de lei, on-line, la reducere, în rate”, spune Laurențiu râzând cu poftă. „A fost ușor să achiziționăm o imprimantă de capul nostru. Nu cea mai scumpă, nu cea mai ieftină, cea pe care ne-am permis-o. S-a nimerit să fie și Blackfriday”, completează entuziasmat Răzvan. Însă pentru a pune în aplicare ideea lor de afacere au nevoie de o investiție mai mare de atât. De aceea, cei doi ingineri s-au gândit să aplice anul următor pentru fonduri europene. Acum își dau timp să cunoască mai bine întregul proces. Testează, în continuare, imprimanta 3D în sufrageria lui Răzvan, își deschid firmă în luna martie și până la 1 iunie pun la punct și un site unde să vândă diverse produse. Au trei direcții pe care vor să meargă: machetare (în arhitectură), prototipare (în fabrică) și mici decorațiuni. La blocurile noi care se construiesc se fac machete care arată potențialilor cumpărători cum va arăta blocul. O soluție ieftină și rapidă este ca machetele să fie imprimate 3D. De asemenea, se știe că într-o fabrică procesul de prototipare poate fi anevoios și… costisitor. Dar tocmai aici se ivește o oportunitate pentru atelierul 3D Prints al celor doi ingineri. „E mai ieftin să scoți o piesă la imprimantă, s-o faci dintr-un plastic reciclabil decât din metal. Mai ales că primele variante necesită îmbunătățiri”, explică Răzvan. Cât despre decorațiuni, posibilitățile sunt nelimitate. „Poate îți dorești un anumit ghivechi, să aibă un cârlig, o anume formă și dimensiune. Totul este customizabil”, mai spune el. De altfel, din noiembrie anul trecut și până acum, cei doi tineri au scos la imprimantă diverse obiecte, pentru ei sau pentru cei dragi: inele de citit, suporturi pentru lumânări, numere de telefon de pus în bordul mașinii, ghivece Baby Groot în diverse dimensiuni. Materialul folosit de cei doi pentru imprimarea 3D este PLA – acidul polilactic, un polimer obținut din amidon de porumb sau trestie-de-zahăr, biodegradabil. Deși cercetările recente arată că se poate printa și cu metal, lemnul nu intră în această categorie. „Trebuie să fie într-o stare lichidă, să se lege straturile unul de altul”, spune scurt Răzvan. Cu toate acestea, există soluții care imită lemnul, soluții pe care le-au încercat și cei doi tineri când au făcut ghivechiul Baby Groot. „Avem un filament din PLA cu 20-25% lemn. Se pune rumeguș foarte fin în el și de aici vine și această textură”, explică Laurențiu. Un alt obiect scos la imprimanta lor 3D a fost un filtru de aer pentru mașina unui prieten – un cilindru cu capac și două țevi, după ce acesta le-a dat o schiță de mână.

Însă cel mai de succes a fost numărul de telefon printat 3D pentru a fi afișat în mașină – util în cazul în care ai parcat pe locul cuiva. Mai mulți prieteni de-ai lor le-au comandat astfel de numere de telefon, cărora cei doi le-au adăugat și mesaje precum „Scuzați” și „Mulțumesc”.

 

Aplicații nelimitate în 3D

 

Deși la o simplă căutare pe Google mai găsești două ateliere de imprimare 3D chiar în Brașov, tinerii nu se descurajează. „E loc destul pe piață pentru că 3D printingul e încă la început”, spune Răzvan încrezător.

Și nu doar machetare, prototipare sau amenajare – aplicațiile în imprimarea 3D sunt nelimitate. Cei doi se gândesc să facă în atelierul lor și accesorii pentru mobilier: mânere, butoni, agățătoare etc. O prietenă talentată care face obiecte handmade le-a solicitat deja să imprime diverse piese pe care apoi le va decora, iar la o sală de jocuri de lângă casă tinerii au vorbit să scoată la imprimanta 3D trofee, caractere din jocuri care să fie oferite în cadrul competițiilor de gaming, brelocuri personalizate. Cei doi vor să participe anul acesta și la Etnovember, festival în cadrul căruia Răzvan a activat ca voluntar în perioada studenției. „Ei în fiecare an au o mascotă. Cum ar fi ca anul acesta s-o scoatem noi la imprimantă? Fără costuri, bineînțeles, mai ales că la Etnovember mă simt ca acasă”, spune Răzvan. De aceea își doresc să se dezvolte. Fondurile pe care vor să le obțină anul viitor sunt pentru găsirea unui spațiu potrivit pentru atelier, achiziționarea unei imprimante 3D industriale, care costă cel puțin 5.000 de euro, a unui scanner, software de calculatoare și un aparat de reciclat resturile de PLA.

Imprimarea 3D a acestui ghivechi „Baby Groot” a durat aproximativ 10 ore.

 

Până atunci continuă să testeze, în sufrageria lui Răzvan, după terminarea programului de lucru: obiecte, temperaturi, materiale și culori. Au și un proiect de suflet care prinde contur din zi în zi. Pentru că Brașovul este casa lor, vor să scoată la imprimantă clădiri arhitecturale de prestigiu pe care apoi să le asambleze, ca un puzzle, la viitorul lor sediu. Prima pe listă este Poarta Ecaterinei, un loc cunoscut și iubit de localinici. „Vrem să arătăm ce putem să facem. E pentru portofoliul nostru”, explică ei. Bineînțeles, imprimarea 3D vine la pachet cu provocările și limitările ei. „Dacă am putea, am scoate mai mulți români la imprimantă. Să facem o nouă Românie”, spun cei doi zâmbind. Misiunea lor pentru 2020 este să se facă, pe cât posibil, cât mai cunoscuți. Vor participa la diverse evenimente, precum Expowood și Etnovember, dar au primit inclusiv invitație să se înscrie în programul Școala Altfel. Vor duce imprimanta 3D în școală și le vor arăta copiilor principiul de funcționare și le vor vorbi despre această tehnologie a viitorului.

 

Articol de Alexandra Irimiea

 

Intarzia & Castor

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Site în construcție

www.intarzia.ro este sub rebranduire, această pagină fiind o versiune de prezentare, motiv pentru care dacă întâmpinați dificultăți sau întâlniți nereguli, vom aprecia sesizările și sugestiile voastre.

Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare!